Contactati-ne pentru a ocupa unul dintre spatiile de mai sus
Masini si Utilaje nr. 117

Reabilitarea sustenabila a conductelor deteriorate pentru utilitati folosind sistemul de crapare statica

25.11.2015
Reabilitarea sustenabila a conductelor deteriorate pentru utilitati folosind sistemul de crapare statica
Tehnicile moderne de reabilitare fara sapatura deschisa asigura solutii economice si ecologice pentru diferite necesitati. Comparativ cu metodele cu sapatura deschisa, acestea minimalizeaza intreruperile din trafic, poluarea fonica, praful si impactul asupra solului, pericolul de avarie a conductelor si cablurilor existente, interventiei in panza freatica, depozitarea si transportul solului excavat.


PLANIFICARI ATENTE SUNT:

1. Inspectia amanuntita a starii in care se afla conducta veche;
2. Identificarea altor retele subterane sau constructii din zona de inlocuire a tevii;
3. Informatii amanuntite asupra conditiilor de sol de pe traseul conductei precum si stabilirea dimensiunii, egale sau mai mari, a noii conducte.

Pe baza informatiilor adunate se va decide daca, in cazul respectiv, este posibila inlocuirea conductei prin crapare, si in caz ca da ce fel de tehnica se va alege. Este de preferat ca in aceasta faza sa se lucreze cu liste cu rubrici de bifare.


FAZA DE EXECUTIE (CRAPAREA CONDUCTEI VECHI SI TRAGEREA CONDUCTEI NOI)
Pentru faza de executie efectiva specialistul in domeniu va realiza o schema de pregatire a executiei si o planificare detaliata a etapelor de lucru. Toate etapele de lucru relevante precum si instructiunile si metodele de aplicare vor fi prezentate personalului de pe santier.

FAZA LUCRARILOR DE REFACERE VERIFICARI
Dupa indepartarea sculelor de crapare se vor face verificarile prevazute. In functie de tipul de teava utilizat se vor face si documenta diverse verificari vizuale si tehnice. Inlocuirea unei conducte prin metoda craparii este la fel de durabila si sigura ca o inlocuire prin sapatura deschisa. Verificarea etanseitatii respectiv sub presiune se va efectua si documenta dupa aceleasi criterii ca si in cazul sapaturii deschise.

EXEMPLU COMPARATIV DE RENTABILITATE
Mai jos se vor compara metodele de inlocuire a unei conducte prin sapatura deschisa cu cea a craparii fara sapatura deschisa.

Caietul de sarcini: Inlocuirea unei conducte de apa potabila DN 100 din fonta cu o conducta noua cu manta de protectie DN 100 (Da 110 mm). Conducta veche se inlocuieste datorita friabilitatii materialului si a pericolului de intoxicare datorat captuselii din gudron din interiorul tevii. Lungimea totala a conductei ce trebuie inlocuita este de 1000 m si va fi impartita in 10 sectiuni egale de cate 100 m. Pentru fiecare segment de 100 m sunt, in medie, 4 bransamente la imobile. Adancimea la care este instalata conducta este de maxim 1,40 m. Latimea santului in cazul sapaturii deschise trebuie sa fie de 0,5 m. Pentru metoda fara sapatura deschisa se va utiliza un utilaj Grundoburst 400G. Gropile de lucru vor fi amplaste in urmatorul mod: fiecare a doua groapa de lucru (pentru utilaj) este de 2,5 m lungime si se va crapa in ambele directii. Gropile de intrare a tevilor vor avea 3,5 m lungime. Se vor mai face 4 gropi de max. 1,5 m pentru bransamentele la imobile. Latimea gropilor este de max. 1,5 m.


UTILAJE FOLOSITE SI NECESARUL DE TRANSPORTURI
Este evident ca necesarul de utilaje in cazul metodei cu sapatura deschisa este mult mai mare. In cazul metodei fara sapatura deschisa este necesar un utilaj de crapare de 40 tone cu statia hidraulica, prajinile cu cuple rapide si accesoriile de crapare. Transportul se realizeaza cu un camion dotat cu brat de macara si toate componentele utilajului se descarca direct la groapa de lucru. Gropile de lucru, intermediare si de intrare se realizeaza folosind un minim de utilaje. Se evidentiaza foarte clar cheltuielile suplimentare la metoda cu sapatura deschisa pentru necesarul de transport cu camioane a solului excavat si a materialului de umplutura la astuparea santului. Daca se ia in calcul o capacitate de transport de 9 m3 pe camion sunt necesare circa 290 de transporturi. Cu toate cele 5 gropi de lucru, 6 de intrare si 40 intermediare din cazul metodei fara sapatura deschisa numarul de transporturi scade substantial la circa 50 ceea ce rezulta o economie de circa 81 %! Acelasi raport se pastreaza si la cheltuielile pentru astuparea gropilor/santului.

TIMP DE EXECUTIE NECESAR
In cazul craparii se pot inlocui mult peste 150 m pe zi. Daca se ia insa in calcul numai o sectiune de 100 m pe zi atunci intreaga lucrare, inclusiv lucrarile conexe, se poate executa in 14-16 zile. In cazul sapaturilor deschise durata este de cel putin 5-6 ori mai mare.

SUPRAFETELE CAROSABILE AFECTATE
Importante sunt si suprafetele carosabile afectate: in cazul sapaturilor deschise pentru fiecare sectiune de 100 m acestea sunt de cel putin 300-400 m2. La metoda fara sapatura deschisa suprafata se reduce la necesarul pentru utilaje, accesorii si spatiul de lucru din jurul gropilor. Acest necesar de spatiu este de circa 10 m2 la care se adauga suprafata de asezare si sudare a tevilor.

POLUAREA SONORA SI CU PRAF
Conform raportului de poluare fonica si cu praf in cazul sapaturilor deschise fata de metoda fara sapatura deschisa este de cel putin 10:1, in majoritatea cazurilor este insa mult mai mare.

NECESARUL DE MATERIALE DE CONSTRUCTII
In exemplul actual conducta noua se va instala intr-un pat de nisip de 20 cm grosime. Stratul carosabil este compus din 15 cm suport asfalt, 8 cm strat de legatura si 4 cm strat de uzura. Ramane un spatiu de umplutura de 93 cm. Astfel rezulta un necesar de materiale de circa 190 m3 nisip, circa 880 m3 umplutura, circa 215 m3 material asfaltic reciclabil precum si circa. 40 m3 asfalt nou. In comparatie, la metoda fara sapatura deschisa sunt necesare urmatoarele volume de material: circa 35 m3 nisip, circa 155 m3 umplutura, circa 38 m³ material asfaltic reciclabil precum si circa 7 m3 asfalt nou - in total o economie de circa 80-85 %!

COSTURI INDIRECTE
Fiecare lucrare de instalare sau inlocuire a utilitatilor duce la o limitare a traficului in zona. In special in interiorul localitatilor acestea duc la o diminuare substantiala a fluxului de vehicule si a activitatii comerciale. Suplimentar mai sunt si emisiile sonore si de substante periculoase. Aceste diminuari ale traficului sunt cauzate de ambele metode de constructie dar nu sunt luate in calcul nici de beneficiar si nici de constructor. Ele produc insa costuri societatii sau neplaceri individuale care pot avea consecinte majore.


PERSPECTIVA / CONCLUZII
Metoda de inlocuire a conductelor prin crapare cu multitudinea de variante si o experienta de mai multe decenii este o optiune viabila de inlocuire fara sapatura a marii majoritati de conducte deteriorate pentru utilitati. Trebuie subliniat si potentialul ridicat de economisire in derularea diferitelor programe de refacere a utilitatilor. Acest potential nu poate fi ignorat de autoritatile locale din orase si comune avand in vedere situatia economica critica. In concluzie tehnica de crapare a conductelor poate fi considerata, fara dubii, o tehnologie de succes: pana acum au fost "crapate" si "taiate" mai mult de 50.000 km de conducte de utilitati la nivel mondial.
Anul XII, nr. 140, oct 2017
 
 
 
Citeste-ne on-line!
 

Truck Power, Octombrie 2017
 
Truck Power, Octombrie 2017

Trenchless Romania, Mai 2017
 
Trenchless mai 2017

Supliment Carburanti & Lubrifianti, Martie 2017
 
Revista M&U - Supliment Carburanti si Lubrifianti Martie 2017
 
 
 
 

PARTENERI