Contactati-ne pentru a ocupa unul dintre spatiile de mai sus
Masini si Utilaje nr. 130

Heron din Alexandria - descoperitorul puterii aburului, primul automatist

26.01.2017
Heron din Alexandria - descoperitorul puterii aburului, primul automatist
Suntem beneficiarii unor impresionante descoperiri ale stiintei si tehnicii inclusiv ai a vantajelor automatizarii si robotizarii, dar putini s tiu ca Heron din Alexandria este acreditat ca fiind cel care a pus bazele primelor mecanisme automate inca din secolul I dupa Hristos.

Heron din Alexandria a fost matematician, enciclopedist si inginer grec si a trait in Alexandria, Egipt, Imperiul Roman. Exista unele controverse privind perioada vietii lui Heron. Unii autori il plaseaza in perioada de dinainte de Hristos (125 i. Hr. sau 65 i. Hr.). Cei mai multi autori, inclusiv enciclopediile consultate (Enciclopedia Universala Britanica, Le Petit Larousse, Mic Dictionar Enciclopedic) indica perioada vietii in secolul I dupa Hristos.

Prin urmare, am considerat mai probabila perioada vietii precizata de Wikipedia: n. circa 10 d. Hr. – d. circa 75 d. Hr. Fara prea multe detalii despre viata sa, marile enciclopedii si numeroasele scrieri despre istoria tehnicii fac referiri la inventiile sale din inginerie, dar si la importantele contributii in astronomie, fizica, matematica, respective geometrie. Inventiile acestuia au fost facute cunoscute datorita cartilor lui, una dintre ele referindu-se la automatizare, “De Automatis”
sau “Peri automatoponytikon”, dar si datorita insemnarilor lasate de multi autori ai epocii respective.

Dintre inventiile acestuia, cea mai important este considerata EOLIPILA (Aeolipile), care functiona dupa principiul motorului cu reactie, aplicat mult mai tarziu in aviatie de catre genialul inventator roman Henri Coanda, de la nasterea caruia s-au implinit pe 07 iunie a.c. 130 de ani. Aceasta inventie a fost materializata printr-un aparat menit sa puna in evidenta forta motrice a vaporilor de apa, fiind compus dintr-o sfera goala pe dinauntru, pivotanta pe doua tuburi prin care trece aburul produs prin incalzirea unui cazan etans, partial umplut cu apa. Sfera era montata in partea de sus a cazanului.

Aburii se evacuau din sfera prin doua tevi in forma de “L”, dispuse diametral opuse pe aceasta, ceea ce facea ca sfera sa se invarta sub actiunea fortelor reactive. Desi era o inventie spectaculoasa pentru timpul respectiv, eolipila nu era destinata unui scop lucrativ, dar poate fi considerat prima turbina cu abur cu reactie, care apoi a condus la motorul cu abur perfectionat de catre James Watt si, respectiv, de catre precursorii lui Watt (Denis Papin, Thomas Savery, Thomas Newcomen) in secolele XVII – XVIII.

O alta inventie mai practica este roata eoliana (moara de vant) care, folosind energia vantului, era utilizata in activarea unui mecanism. Spre deosebire de motorul cu aburi, aceasta inventie nu necesita dispositive mecanice iesite din comun. La acestea se adauga multe altele cum ar fi: fantana automata, orologiul cu apa, contorul de parcurs, dioptrul – cel mai vechi instrument universal de masura, teodolitul pentru observatii terestre si astronomice, astrolabul pentru masurarea distantei unghiulare intre doua stele etc.

Toate inventiile au fost prezentate de autor in scrierile sale grupate in mai multe carti cu tematici precise: Pneumatica (doua carti despre presiunea aerului si vaporilor de apa); Mecanica (trei carti cu privire la modul de a ridica obiecte si despre centrul de greutate); Metrica (trei carti despre diferite sisteme de masurare); Geometrica (ilustrare prin exemple a teoriilor dezvoltate in Metrica); Stereometrica (culegere de probleme); Belopoica (o carte despre masinile cu jet); Automatica (tratat despre automate); Geoponica (studii despre Pamant si o metoda pentru determinarea diferentei de longitudine dintre doua puncte); Catoprica (o carte care descrie fenomenele de reflexie a luminii cu oglinzi convexe, concave si plane).

Scrierile sale de mecanica includ prezentarea a cinci din cele opt masini simple (dispositive elementare care permit transformarea unei forte de modul si directie determinate intr-o forta la care modulul si/sau directia sunt diferite): parghia, scripetele, pana, troliul si surubul fara sfarsit. Lipsesc: roata, planul inclinat si angrenajul. De asemenea, Heron din Alexandria a descris si un grup de marionete care erau folosite la spectacole teatrale in miniatura si care functionau cu un sistem complex de contragreutati si scripeti.

Numele lui Heron este legat si de istoria invatamantului. El a infiintat prima scoala politehnica din Alexandria in care a activat toata viata, ca profesor si conducator. Aici a stabilit formula pentru aria rombului (semiprodusul diagonalelor), a determinat volumele corpurilor, a stabilit metoda de determinare aproximativa a radacinii cubice si a definit unii termeni tehnici din geometrie.


Anul XII, nr. 140, oct 2017
 
 
 
Citeste-ne on-line!
 

Truck Power, Octombrie 2017
 
Truck Power, Octombrie 2017

Trenchless Romania, Mai 2017
 
Trenchless mai 2017

Supliment Carburanti & Lubrifianti, Martie 2017
 
Revista M&U - Supliment Carburanti si Lubrifianti Martie 2017
 
 
 
 

PARTENERI