Contactati-ne pentru a ocupa unul dintre spatiile de mai sus
Masini si Utilaje nr. 134

Istoria Metroului din Bucuresti - Statia Republica

19.04.2017
Istoria Metroului din Bucuresti  - Statia Republica
Statia metroului bucurestean aleasa pentru a fi lansate in premiera scuturile pentru saparea tunelurilor, la inceputul anului 1977, a fost Statia Republica, denumita astfel dupa numele Fabricii de tevi Republica, vecina cu Uzina 23 August in fata careia a fost amplasata aceasta statie. Saparea tunelurilor, cu scuturi de 6,57m diametrul exterior, a fost una dintre variantele de lucru aplicate la constructia metroului.

In functie de configuratia traseului, s-au folosit trei variante tehnologice pentru executarea lucrarilor de constructie a tunelurilor si statiilor:
a) In transee deschise, sub protectia peretilor mulati executati direct in teren sau a palplanselor etanse din cauza subsolului nisipos si a panzei freatice foarte ridicate, pentru unele statii si tunelul pe traseul de la Semanatoarea la Timpuri Noi pe malul drept al Dambovitei. Statiile executate in incinte etanse de pereti mulati au fost: Grozavesti, Eroilor, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Titan, Muncii, Republica, Politehnica, Industriilor, IMGB, Aparatorii Patriei, Piata Sudului, Aurel Vlaicu, Pipera;
b) Prin metode miniere in galeriile subterane executate cu scuturile, asociate cu coborarea temporara a nivelului panzei freatice si epuizmente din interior sau cu inghetarea pamantului;
c) Prin sapaturi sub placa din beton rezemata pe peretii mulati si pe stalpii intermediary de sustinere, turnata la cota terenului, pentru unele statii sau portiuni de tuneluri.

Statiile construite prin aceasta metoda sunt: Semanatoarea, Piata Unirii 1, Izvor, Leontin Salajan, Armata Poporului, Pacii, Crangasi, Aparatorii Patriei, Pieptanari, Tineretului, Piata Unirii 2, Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei, Aviatorilor si Gara de Nord.

Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, nu se putea aborda pana nu se creau toate componentele suportului tehnic necesar: utilajul de avans si montaj al boltarilor prefabricati (scutul), productia de boltari etc. Optarea pentru varianta constructiva de scut a avut in vedere anumite criterii: sa poata fi produs repede in tara si sa fie in masura sa strabata in deplina siguranta frontul stratificatiei, aceasta fiind in buna parte nisipoasa, iar multe dintre instalatiile edilitare si alte constructii subtraversate erau sensibile la tasari. S-a ales tipul de scut semimecanizat cu front deschis, saparea facandu-se cu unelte portabile, iar avansul in frontul de lucru, evacuarea pamantului si montarea boltarilor se faceau mecanizat. Astfel, partea frontala a scutului, denumita cutit, a fost conceputa in asa fel incat, in functie de natura terenului intalnit, sa poata fi adaptata corespunzator, prin obturare partiala sau totala, folosind sertare de fractionare a taluzului natural alcatuite din componente usor demontabile si manevrabile.

Scutul semimecanizat pentru tunelurile de metrou a fost proiectat de Institutul de Proiectari Cai Ferate din MTTc pe baza temei elaborate de Intreprinderea Metroul Bucuresti. Scuturile au fost fabricate la Intreprinderea 23 August Bucuresti in cooperare cu alte intreprinderi de profil din cadrul MICMC. Pentru lansarea la cota a scuturilor se executau constructii speciale, puturi de lansare si lucru executate sub forma unor incinte deschise protejate de pereti mulati, care in cele mai multe cazuri au constituit parti componente ale statiilor de metrou. Aceste constructii indeplineau urmatoarele functii: asigurau spatiul de montaj al scutului si componentelor tehnologice auxiliare ale acestuia; asigurau startul scutului pentru accesul in frontul de lucru; includeau spatiile si echipamentele de evacuare a pamantului excavat si de lansare in tunel a boltarilor necesari pentru placarea tunelului, dar si a materialelor necesare injectiilor de umplere si de consolidare.

"Proiectul tehnologic de montaj cu macarale mobile cu brat pentru lansare in put a scutului semimecanizat avand Ø 6,57 m" a fost elaborat, in 1976, de un colectiv mixt - cadre didactice, specialisti din proiectare si executie, precum si studenti - coordonat de domnul prof. univ. dr. ing. Ioan Bardescu la Facultatea de Utilaj Tehnologic din Institutul de Constructii Bucuresti (actual UTCB).

In paralel, s-a elaborat proiectul tehnic, inclusiv macheta scutului mecanizat prevazut cu freza pentru saparea pamantului. Un detaliu constructiv interesant este ca pentru rotirea frezei s-a conceput un sistem de actionare cu cilindrii hidraulici pentru ca pe plan intern nu se fabricau motoare hidraulice rotative lente ale caror parametric tehnici sa satisfaca cerintele. Aceasta solutie a fost conceputa tot la Facultatea de Utilaj Tehnologic intr-un colectiv coordonat de domnul prof. univ. dr. ing. Petre Patrut. Din motivele tehnologice precizate anterior si a costurilor implicate aceasta variant constructiva de scut a fost abandonata.
Anul XII, nr. 141, nov 2017
 
 
 
Citeste-ne on-line!
 

Trenchless Romania, Mai 2017
 
Trenchless Romania, Noiembrie 2017

NEXT AUTO, Noiembrie 2017
 
NEXT AUTO, Noiembrie 2017

Truck Power, Octombrie 2017
 
Truck Power, Octombrie 2017
 
 
 

PARTENERI