Contactati-ne pentru a ocupa unul dintre spatiile de mai sus
Autostrazi

CNADNR - mai aproape de realitate

19.02.2009
Dan Pavel
CNADNR - mai aproape de realitate
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA reprezinta probabil una dintre societatile din Romania spre care se indreapta deopotriva asteptarile romanilor in ceea ce priveste realizarea unei retele de autostrazi si centuri in jurul marilor orase din Romania, retea care sa redea aspectul civilizat transportului rutier din Romania, dar si un pion politic important, atunci cand fiecare partid incearca sa obtina voturile noastre.

Prezenta permanent in centrul atentiei opiniei publice, CNADNR reprezinta mai nou si o speranta pentru a iesi din criza financiara care cuprinde incetul cu incetul si Romania. Spun "criza financiara" ca un nume generic, deoarece ne confruntam cu mult mai multe probleme in prezent, practic niciun domeniu de activitate, din industrie, comert, bancar, samd, nefiind ocolit de criza economica.

De ce CNADNR reprezinta o speranta pentru Romania? Deoarece intotdeauna marile perioade de recesiune au fost mai usor de trecut atunci cand s-au facut investitii in domeniul retelei de drumuri nationale, Administratia de la Washington are in vedere un plan amplu de refacere si constructie a drumurilor americane, europenii cred si ei ca industria constructiilor reprezinta o solutie anticriza de durata, chiar daca primele semne ale actualei regresii mondiale economice au aparut in Spania, tocmai in domeniul imobiliar. Spre deosebire de alte state europene dezvoltate, unde reteaua de drumuri este bine pusa la punct, unde problemele de infrastructura nu exista practic, locuinte sunt peste tot, si inca la preturi mai mici decat in Romania, noi avem nevoie de toate acestea.

Peste 4 mld. EUR sunt pregatiti de catre UE pentru acest an si urmatorul an pentru a fi investiti in constructia autostrazilor din Romania. De asemenea, exista si alte programe europene si fonduri ce pot fi accesate, cu o singura conditie insa: reprezentantii Romaniei sa fundamenteze cererile pe baza unor proiecte bine puse la punct.

"Cred ca anul acesta va fi anul autostrazilor" - Florin Dascalu, director al Directiei de Intretinere si Administrare din cadrul CNADNR.
La fiecare inceput de an reporterii Revistei Masini si Utilaje fac o vizita chiar la sediul CNADNR pentru a discuta despre planurile de viitor ale companiei. In acest an, domnul Florin Dascalu a fost gazda noastra, interviul acordat fiind, dupa parerea noastra, o prezentare extrem de obiectiva a situatiei existente in domeniul infrastructurii rutiere.


Masini si Utilaje: Chiar daca avem o iarna blanda, in urmatoarele doua luni inca ne putem astepta la ninsori puternice. Credeti ca CNADNR este mai bine pregatit decat in alti ani?

Florin Dascalu: In acest an suntem pregatiti pentru asigurarea unor conditii normale de circulatie pe reteaua de drumuri nationale, care insumeaza 16.000 km, in sensul ca avem 280 de baze pregatite pentru cazarea deserventilor, avem stocurile de sare asigurate prin contract cu Salrom, circa 250.000 t, de asemenea avem asigurat stocul de material antiderapant necesar, circa 260.000 mc si 3.200 utilaje proprii si inchiriate care asigura interventia pe reteaua de drumuri nationale. Avem in vedere si prognozele din ce in ce mai exacte date de Administratia Nationala de Meteorologie care ne permit o crestere a eficientei interventiilor. Nu am avut pana acum probleme si cred ca nu vom avea nici pana la sfarsitul acestei ierni. Ca o noutate, incepand cu acest an intretinerea curenta de vara si de iarna este asigurata in cadrul unor contracte de intretinere multianuala, contracte incheiate pe patru ani care au o serie de avantaje cum ar fi faptul ca aceeasi societate care intretine drumurile efectueaza si operatii de deszapezire a acestora si bineinteles le si repara. Intretinerea de vara inseamna toate reparatiile: plombari, realizarea marcajelor, a semnalizarilor rutiere, intretinere, cosiri de vegetatie, salubrizare iar intretinerea de iarna inseamna asigurarea stocurilor de sare si nisip, asigurarea utilajelor si deszapezirea propriu-zisa. Un avantaj major al acestor contracte pe patru ani este oferit de faptul ca firmele castigatoare ale licitatiilor capata experienta, deoarece au posibilitatea sa constate in perioada de iarna care sunt sectoarele care se inzapezesc, nu mai schimbam in fiecare an constructorul, ca pana acum si sa-i spunem noi in fiecare an care sunt problemele. Un alt avantaj pentru antreprenor este si faptul ca face anumite investitii, isi cumpara utilaje si echipamente, pentru ca avand contract pe patru ani poate obtine credite mai usor. In ceea ce priveste intretinerea, aceasta este o abordare noua, cu contracte pe patru ani, mai ramane sa avem si finantarea, care in prezent nu prea exista, ar fi necesar circa 1 mld. de lei noi pe an. Evident, vom face lucrari in functie de cati bani vom avea si asteptam bugetul ca sa stim ce lucrari vom face.


M&U: Daca vorbim de bani, ce sume sunt necesare pentru ca drumurile nationale sa fie in stare buna de functionare?

F.D.: Anul trecut am realizat lucrari de intretinere de genul covoare bituminoase si tratamente din bani de la buget si bani de la Banca Mondiala, prin programul SWAP. Am realizat 670 de km de: covoare, tratamente, slamuri, consolidari in valoare de circa 118 mld. RON. Pentru acest an avem un program stabilit, care sa acopere intreg necesarul de lucrari al retelei de drumuri, o propunere de lucrari in valoare de 2,6 mld. RON, deci dublu fata de anul trecut. In cadrul bugetului pe care il propunem pentru anul 2009 sunt incluse lucrarile de intretinere din cadrul contractelor multianuale, si anume 807 km de tratamente, 485 km slam, 664 km de covoare bituminoase, 25 km de reciclari, 317 km de ranforsari sisteme rutiere, din care143 km prin sistemul de creditari furnizor. De asemenea, prin programul derulat cu Banca Mondiala, care continua si anul viitor, vom realiza 26 km de tratamente, 98 km de slamuri si 232 km de covoare bituminoase. Dar repet acestea sunt propunerile rezultate din necesitatile retelei, iar cat din acestea vom face, depinde de bugetul pe care il vom primi.


M&U: Ce firme vor participa la aceste lucrari?

F.D.: Programele in derulare pentru intretinere finantate prin Banca Mondiala se vor face prin licitatii, iar celelalte prin contractele multianuale de intretinere. Licitatiile sunt reglementate de catre prevederile OG 34 privind achizitiile publice. Noi facem proiectele pentru anul viitor din anul in curs, undeva la sfarsitul lunii martie trebuie sa fie gata, in aprilie sunt licitatiile, pentru ca in mai, iunie cel mai tarziu sa incepem lucrarile. In mod normal daca bugetul ar fi aprobat lucrarile s-ar incadra in periodicitatea ceruta de normativele in vigoare.


M&U: Sa vorbim si de autostrazi, o problema care ne doare pe toti…

F.D.: Intretinerea autostrazilor nu a fost introdusa in contractele multianuale. In acest caz trebuie facuta o licitatie de concesiune pe o perioada mai indelungata, pentru intretinerea si operarea autostrazilor. In acest sens noi avem un contract cu firma Atkins din Anglia, finantat de BERD care trebuie sa pregateasca documentatia necesara de achizitie a acestor lucrari de operare in regim de concesiune a autostrazilor. Mai avem preocupari in ceea ce priveste dezvoltarea sistemului ITS, avem un sistem de comunicatii pe A2, dar care are anumite deficiente, sunt perioade in care nu functioneaza datorita furturilor. Deocamdata incercam sa finalizam lucrarile de acest tip pe centura de nord a Capitalei si pe autostrada A1, inclusiv prin crearea unui centru national de informare a traficului rutier. Banii sunt proveniti din fonduri europene si lucram la acest proiect.


M&U: Cand credeti ca mai construim autostrazi in Romania?

F.D.: Cred ca anul acesta va fi anul autostrazilor. Premizele sunt bune, dar sunt legate de bugetul care va fi alocat, si cred ca prioritara ar fi incheierea de contracte si continuarea lucrarilor de executii de autostrazi pe coridorul paneuropean IV. Trebuie neaparat sa se finanteze autostrada Bucuresti-Ploiesti si sa se incheie contractul pentru Ploiesti-Brasov. Se stie ca pe aceste culoare sunt volume foarte mari de trafic, mai ales in week-end si deci aceste autostrazi sunt prioritare. De asemenea trebuie realizata si centura Capitalei si nu in ultimul rand trebuie sa ne ocupam de autostrada Transilvania.


M&U: Cred ca sunt interesante si termenele de executie…

F.D.: Desigur, totul este prevazut in strategia CNADNR, cea mai noua varianta datand din anul 2008. Aici sunt prevazute toate aceste programe, termenele sau finantarile. Conform strategiei companiei, trebuiesc demarate lucrarile la autostrada dintre Nadlac si Arad, contractul este deja incheiat, trebuind sa inceapa in acest an, cu finalizare in 2012, finantarea fiind asigurata prin Fondul de Coeziune, dar si de catre Guvern, deci de la buget. Tronsonul Arad-Timisoara de asemenea trebuie inceput in acest an, cu o cofinantare de la BEI si de la guvern, in continuare Timisoara-Lugoj trebuie demarat in anul 2010, ca si sectiunea dintre Lugoj si Deva. Autostrada A2, de la Cernavoda la Constanta, prin cele doua tronsoane Cernavoda - Medgidia si Medgidia - Constanta au deja incheiate contracte, executia lor trebuind sa inceapa inca din acest an, cu fonduri de la BEI, Fondul de Coeziune si de la guvern. In final, la varianta ocolitoare Constanta lucrarile incep tot din acest an, cu finantare de la BERD si guvern si finalizare in anul 2011. Coridorul european IV are o lungime insumata de 880 km. Dar in afara lui, trebuie demarata treaba si la coridorul european IX, si anume pe tronsoanele Giurgiu - Bucuresti, Bucuresti - Ploiesti, Ploiesti -Focsani, Focsani - Albita. Din intreg pasajul, drumul Giurgiu Bucuresti are patru benzi si a fost reabilitat de curand prin Fondul de Restructurare ISTA. In continuare, Bucuresti - Ploiesti este realizat cu finantare de la buget, are termen final de executie 2010 si se afla in executie. Ploiesti-Focsani este preconizat sa fie finalizat in perioada 2012-2015.


M&U: In general, am observat ca se vorbeste foarte mult despre fondurile europene si despre incapacitatea institutiilor reprezentative ale statului de a absorbi banii ce pot fi primiti de la UE. Ce ne puteti spune despre aceste fonduri, in ceea ce priveste CNADNR?

F.D.: Deocamdata nu prea s-au obtinut fonduri europene pentru ca nu au fost pregatite proiectele. Practic, trebuie sa ai proiecte pregatite conform cerintelor Uniunii Europene, sa fii agreat de Comisia Europeana si sa stii sa atragi banii pentru proiectele respective. Vorbim de sume mari, de peste 4 mld. EUR ce pot fi atrase pana in anul 2013. Acum avem o serie de proiecte, ele trebuiau pregatite mai demult, dar schimbarile mult prea dese survenite la nivelul conducerii companiei si mai ales numirea unor persoane care nu au pregatirea profesionala si experienta necesara sa conduca compania au impiedicat finalizarea lor. Au fost schimbari si in randul conducerii executive, s-au adus directori care nu sunt de specialitate drumari, au fost sunt numiti de exemplu ingineri metalurgi sau mecanici. Acest lucru a influentat negativ capacitatea de realizare a proiectelor si de absorbtie a unor fonduri europene. Aici ma refer si la faptul ca am avut director general, chimist de 26 de ani, care nu avea ce sa caute aici, care nu a condus in viata lui un colectiv de 5 oameni, am avut directori regionali arhitecti, chiar si o economista care a terminat in primavara anului 2007 ASE-ul, fiind numita in decembrie 2007 la conducerea celei mai mari regionale.

Repet inca odata, aici vorbim de lucruri foarte importante pentru infrastructura rutiera a Romaniei, oamenii numiti pe functii de conducere trebuie sa cunoasca foarte bine acest domeniu, sa stie ce proiecte sunt necesare, cum trebuie orientate in functie de trafic, de buget. Practic, unele proiecte au fost stopate din inconstienta si de aici aceste intarzieri si neajunsuri in dezvoltarea infrastructurii rutiere. Eu cred ca drumurile trebuie facute cu drumari, de aceea au fost infiintate facultati de drumuri, altfel daca nu era nevoie evident nu se infiintau si asadar oricine putea sa se ocupe de drumuri. In prezent sunt sanse mari sa ne apucam de treaba si sa construim autostrazi, sa facem centurile marilor orase, dar totul depinde de buget, de modificarile care vor fi aduse in structura companiei, in organigrama companiei. Acum trebuie pusi oameni de specialitate, care au lucrat in CNADNR, desi in prezent multi au plecat. Acestia trebuiesc adusi inapoi si trebuie numiti in functiile de conducere cei care au avut performante, asezati acolo unde vor da randamentul maxim. Banii de la Uniunea Europeana asteapta, numai ca trebuie sa ne ducem cu proiecte viabile.

Anul XII, nr. 140, oct 2017
 
 
 
Citeste-ne on-line!
 

Truck Power, Octombrie 2017
 
Truck Power, Octombrie 2017

Trenchless Romania, Mai 2017
 
Trenchless mai 2017

Supliment Carburanti & Lubrifianti, Martie 2017
 
Revista M&U - Supliment Carburanti si Lubrifianti Martie 2017
 
 
 
 

PARTENERI